Tot ce inseamna Fotbal

Ma uitam zilele acestea pe seria cu “Titani ai fotbalului” si cum timpul imi permite , m-am gandit sa o continui putin cate putin.Fotbalul este frumos cand este amintit , iar eu m-am decis sa-mi continui seria de povesti.

Ma opresc in America de Sud , din simplul fapt ca acolo m-au purtat tastele , dar acolo am descoperit ceea ce pamantul a acoperit , legende si eroi ai fotbalului .

Uruguayul a fost mereu una dintre protagonistele din America de Sud iar astazi isi primesc meritele , chiar daca putine si din alt colt al lumii.

.
Alcides Edgardo Ghiggia
.

Mic , indesat , 1.69 si doar 62 de kilograme , dar considerat cel mai bun jucator de banda dreapta din anii 50.Doar o scurta prezentare a omului care a ucis 58 de milioane de oameni.

22 decembrie 1926 la Montevideo se naste Alcides Ghiggia , cel care avea sa devina un nume de referinta in fotbalul Uruguayan si mondial

In 1948 Ghiggia semneaza cu CA Penarol Montevideo devenind in scurt timp o piesa indispensabila in angrenajul echipei.In 1949 castiga si primul titlu urmat de un altul 2 ani mai tarziu in 1951.

Intre aceste 2 titluri se interpune cea mai mare performanta a sa si chiar a fotbalului uruguayan , castigarea Cupei Mondiale din 1950 in fata Braziliei chiar pe Maracana.

Acel meci a fost si va ramane mereu un punct de referinta in fotbalul mondial.Vara lui 1950 iar finala se juca intre Brazilia si Uruguay acasa pe Maracana.Se zvonea ca s-au vandut 170.000 de bilete dar localnicii spuneau inainte de joc ca ar fi fost undeva la 207.000 de suporteri.

Orice corner , orice atingere de balon a jucatorilor cariocas era urmata de un freamat al tribunei , o tribuna plina ochi , o tribuna galben – albastra.

Nu vedeai tipenie de Uruguayan in tribuna , cine ar fi avut curajul.Si meciul incepea perfect pentru Brazilieni care conduceau cu 1-0.

Mai erau 30 de minute iar Jules Rimet a plecat sa scape de vacarmul din tribuna , s-a dus la demisol unde erau cele 22 de medalii si cupa.Plecase la 1-0.

Dar ajungand jos I se pare ca nu se mai aude nimic si se intoarce repede la “suprafata” si ramane incremenit.Tabela arata 1-2 iar suporterii brazilieni taceau cum nu o facusera niciodata.

Uruguayul era campioana mondiala , dar cine adusese victoria si cum ?

La cei 83 de ani ai sai si impreuna cu sotia sa Beatriz de “doar 35” ne povesteste cum a fost momentul.

Vorbeşte si mai si explica : “Da, am ucis, în patru secunde, 58.000.000 de oameni. N-am avut ce face. Vorbim despre finala Campionatului Mondial, nu? Stadionul clocotea, cred că erau 100 de grade. Ne tremurau picioarele, dar Obdulio, căpitanul nostru, ne-a spus atît, parcă-l văd şi azi: “Muchachos, plîngăcioşii nu au ce căuta pe gazon azi, claro? Hai, să înceapă show-ul!”.

Apoi povesteste cum a fost cu golul victoriei , vorbeste despre el de parca a fost un gol marcat in curtea scolii .

Am urcat pe dreapta , am driblat si am tras, Barbosa parcă era în poartă şi…asta a fost tot! Am învins cu 2-1 şi am devenit cei mai tari din lume.”

Ary Barroso, comentatorul acelui meci bineinteles brazilian , a avut puterea să spună doar atît: “Gol uruguayan!”.

După care s-a retras definitiv din activitate!!! 58.000.000 de brazilieni l-ar fi jupuit, atunci, de viu. Unii dintre ei s-au sinucis. Ceilalţi, rămaşi în viaţă, l-au iertat şi l-au primit cu braţele deschise în 2001 cand s-a intors acasa.

“Cînd am revenit, după 50 de ani, în Brazilia, am crezut că toţi vor avea în mîini revolvere. N-a fost aşa” avea sa spuna el.

Biograful portarilor brazilieni , Roberto Muylaert , a descrie golul lui Ghiggia ca fiind dupa acelasi tipar cu asasinarea presedintelui American JFK.

El punea in antiteza golul si asasinatul , descriindu-le astfel : “Acelasi model dramatic , aceeasi directie , aceeasi precizie si o traiectorie de neoprit … ei chiar starnind praf in momentul loviturii , acolo cu o pusca iar aici cu stangul lui Ghiggia”.

Moacir Barbosa , portarul brazilian , considerat principalul vinovat pentru infrangere a avut viata un calvar dupa acel meci.In 2000 cu putin timp inainte sa moara spunea: “Pedeapsa maxima in Brazilia este de 30 de ani de inchisoare , dar eu am platit pentru ceva ce n-am fost cu totul vinovat timp de 50 ani”.

Dupa 50 de ani de la acel meci Ghiggia a calatorit in Brazilia , iar la vama o femeie ofiter l-a intrebat daca el este acel Ghiggia care a ingropat Brazilia.Iar el a raspuns “Da sunt acela dar tot ce s-a intamplat pe teren a fost acum 50 de ani” .Iar raspunsul l-a uimit : “ Gresesti , noi in Brazilia simtim ca si cum s-ar fi intamplat ieri”.

.
“Doar 3 persoane au reusit sa faca liniste pe Maracana cu o singura actiune : Frank Sinatra , Papa Ioan Paul al II-lea si EU , Alcides Edgardo Ghiggia.”
.

In 1952 avea sa comita una dintre faptele pe care avea sa le regrete mai tarziu iar cariera sa sa mearga in jos.A atacat un arbitru si a fost supendat 1 an de zile din orice activitate fotbalistica.

La inceputul sezonului 1953/1954 Ghiggia s-a transferat la AS Roma in Italia , echipa la care a fost si capitan in sezonul 1957/1958.La Roma a castigat in 1961 Inter-Cities Fairs Cup (viitoarea Cupa Uefa) chiar daca el nu a jucat in finala cu Birmingham City.

In 8 sezoane a jucat 201 meciuri pentru romani marcand de 15 ori si reusind sa ocupe un loc 3 in topul golgeterilor campionatului Italian.

In 1961 se transfera la AC Milan unde castiga “lo scudetto” chiar daca nu a jucat decat 4 meciuri pentru diavoli.

A jucat si in nationala adoptive , nationala Italiei dar fara sa aiba aprte de succese importante ci mai degraba a avut parte de nereusite , Italia cu el in echipa ratand calificarea la un campionat mondial.

Se  intoarce in tara sa natala unde are prezente “meteorice” la Danubio FC retragandu-se  din activitate la 41 de ani .

In 2006 la World Cupa din Germania au fost invitati toti fostii castigatori ai Cupei Mondiale , iar dintre toti Ghiggia a fost cel mai batran la cei 80 de ani ai sai.

La cea de-a 80-a aniversare , la finalul aceluiasi an , Ghiggia a fost onorat de Parlamentul Uruguayan si a fost scos un timbru cu chipul sau.

Cateva cuvinte i-au adus pe toti la lacrimi : “Ghiggia adu-ne la lacrimi” –  “Ghiggia nos hizo llorar”.

.
.
Juan Alberto Schiaffino
.
.

Colegul si totodata marcatorul golului egalizator in finala cu Brazilia , Juan Alberto Schiaffino este cel de-al doilea titan al fotbalului , care isi face loc in lista cu titani ai fotbalului de pana acum.

La 28 iulie 1925 se naste cel care avea sa readuca speranta in inimile tifosilor uruguayeni in finala cu Brazilia .

Intre 1943 si 1954 a jucat in tara sa natala la AC Penarol Montevideo , fiind coleg o perioada de timp cu bunul sau prieten Ghiggia , dupa care se transfera in Italia la AC Milan pentru o suma care la acea vreme a fost cea mai mare platita de vreun club din lume pentru un singur jucator.

A marcat pentru diavoli 60 de goluri in 171 de meciuri , luand parte printre altele si la finala de Cupa Campionilor din 1958 pierduta in fata lui Real Madrid cu 3-2.

Intre 1960 si 1962 a jucat pentru romanii din cetatea eterna lasand AC Milan pentru AS Roma.

Momentul sau de referinta este dat de golul marcat Braziliei in finala din 1950 , gol care le-a reaprins speranta tuturor uruguayenilor si care le-a adus deznadejdea suporterilor cariocas.

Pentru nationala Uruguayului a jucat 21 de meciuri marcand 8 goluri , iar pentru nationala Italiei a jucat 4 meciuri dar fara reusite notabile

Printre performantele sale se gasesc :

- Inter – Cities Fairs Cup (viitoarea Cupa Uefa) in 1961 cu AS Roma.

- Campionatul Uruguayului in 1949 , 1951 , 1953 si 1954 cu CA Penarol Montevideo.

- Campionatul Italiei in 1955 , 1957 si 1959 cu AC Milan

- Coppa Latina in 1956 cu AC Milan

-Golgeterul campionatului Uruguayan in 1945.

Schiaffino ar fi trebuit sa deschida Cupa Mondiala din 2006 din Germania darn u a mai apucat parasind aceasta lume in 2002.

.

Mi-e dor de fotbalul spectacol mi-e dor de fotbalul adevarat .Intoarceti-va inapoi titani ai fotbalului sau cel putin mai nasteti-va o data …